A dormi nu înseamnă acelaşi lucru pentru toţi. Uneori, tulburările de somn ne apasă, ne fac viaţa mai grea. Este cazul să ne punem la curent cu lucrurile referitoare la acestea şi să ne monitorizăm activitatea, astfel încât să ne dăm seama dacă înregistrăm tulburări de somn sau nu.
Pentru a putea realiza dacă suferim sau nu de tulburări de somn, ne vom concentra pe rutina din timpul zilei, apoi vom analiza obiceiurile de somn. Vom ţine însemnări zilnice cu:
– ora de culcare şi ora de trezire;
– tipurile şi cantităţile de alimente, lichide, medicamente sau alte lucruri consumate înainte de a dormi;
– starea de dinainte de culcare (seninătate, grijă etc.);
– aspectul calitativ al somnului (câte treziri am avut noaptea, ce am făcut atunci).
Aceste lucruri vor lucra atât în sprijinul nostru, cât şi a medicului care ne va diagnostica mult mai uşor şi exact eventuala tulburare de somn.
Totuşi, se poate ca diagnosticul să fie neclar şi să fim evaluaţi într-un laborator în care se efectuează studii de somn, unde ni se vor efectua polisomnograme care includ monitorizarea respiraţiei şi a frecvenţei cardiace. Ni se vor înregistra activitatea electrică a creierului prin electroencefalogramă şi mişcările oculare din timpul somnului prin electroculogramă.
Să aflăm care sunt caracteristicile acestor tulburări de somn. Se spune că o cunoaştere bună a „duşmanului” creşte şansa câştigării „luptei”. Şi mai ales ne dă ocazia să o prevenim.
Insomnia
Dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit, denumită insomnie, conduce ziua la irascibilitate, oboseală şi tulburări de concentrare. Pentru aceia dintre noi care dorm ziua şi nu pot dormi noaptea, terapia cu lumină strălucitoare ajută la resetarea ceasului biologic şi la o a doua şansă la un somn sănătos.
Hipersomnia
Creşterea duratei de somn cu cel puţin 25% nu este deloc un semn bun, ci un semn de hipersomnie. Dacă persistă mai multe zile, poate însemna o afecţiune neurologică şi se impune prezenţa neîntârziată la medic.
Narcolepsia
Episoadele de somn, din timpul zilei, care periodic revin şi nu le putem controla, precum şi slăbirea musculară bruscă, paralizia în somn şi halucinaţiile sunt simptome ale narcolepsiei. Uneori, imediat după ce ne trezim, putem să simţim paralizia sau să avem scurte halucinaţii.
Apneea de somn
În timpul somnului, respiraţia se opreşte sau devine aproape inexistentă? Atunci suferim de apnee de somn. Sforăitul este una dintre manifestările ei. Toate formele apneei de somn sunt un real pericol, uneori chiar pentru vieţile noastre. Este puternic recomandat să ne prezentăm la medicul specialist dacă apneea persistă.
Tulburarea ritmului circadian de somn
Desincronizarea ceasului nostru biologic cu ciclul natural întuneric-lumină duce deseori la insomnie sau hipersomnie. „Jet lag”-ul este o formă a acestei tulburări, apărută în urma deplasării rapide în zone cu diferenţă majoră de fus orar.
Acum, că ştim ce pericole ne pândesc în timp ce dormim, sau chiar şi când suntem treji, vom scoate o coală şi ne vom monitoriza anumite aspecte legate de somn. Preventiv sau, dacă nu, măcar din curiozitate.
